duminică, 23 august 2015

move>ment @tumblr in RO & EN


Dragi prieteni, m-am mutat oficial pe tumblr unde veți găsi tot materialul meu nou, dar în curând voi muta și proiectele neterminate pe care lucram aici. Mă veți găsi de-acum încolo la Transylvanian photoessays, un blog cu o inimă ardelenească redactat pe română.

-----------------------------------------

Dear friends, I have officially moved on tumblr where you'll be finding all my new work, but soon I will also move the unfinished projects which I was posting over here. You will find me for the first time in English at Transylvanian photoessays, a photoblog with a Transylvanian heart.

marți, 4 august 2015

Coasta Novățului (2)

logging selective hidden impacts environment ecosystem ecologic despădurire defrișare maramureș România Transylvania deforestation Carphathians Carpați
Baia Borșa, mai 2015


Despădurire selectivă cu impact selectiv

despădurirea selectivă - o practică de tăiere a una sau două specii de arbore lăsând restul pădurii intactă

Pădurile gospodăresc cea mai excepțională biodiversitate. Bogăția lor biologică este continuu amenințată de modul în care aceste terenuri sunt folosite de om. În opinia actuală, despădurirea selectivă e situată undeva la mijloc între despădurirea totală (tăierea la ras) și inexistența oricăror activități silvice. La prima vedere (de la o tejghea dintr-o braserie) aceasta pare a fi cea mai bună metodă pentru a salva biodiversitatea și a permite continuarea exploatării. Spre deosebire de tăierile la ras, tăierea selectivă e invizibilă monitorizării din satelit - în aparență un semn bun, în esență doar un impact ascuns.

Nevoia construirii unui model de bune practici în exploatarea forestieră care să țină cont de echilibrul necesar dintre nevoile umane moderne și biodiversitatea pădurilor încă nu a fost conceput. Acest model va trebui să țină cont de diferite variabile: intensitatea defrișărilor, intervalul de timp dintre defrișări, numărul de cicluri de defrișare, tipul de defrișare etc. Eforturi recente au arătat că nici despădurirea selectivă nu e lipsită de impact. Ea reprezintă un doar un mod de impact redus cu efecte diferite asupra biodiversității. Spre exemplu, populațiile de specii de păsări insectivore sau frugivore au fost cele mai afectate cu o recuperare parțială în decursul a 40 de ani - timpul necesar redezvoltării pădurii la densitatea inițială. Cu toate că diverși factori de compensare sunt activați pentru restabilirea unui echilibru, sistemul devine mai sensitiv la alte presiuni i.e. vânătoarea, incendii etc. mărind vulnerabilitatea ecosistemului.

Aceste rezultate sunt îngrijorătoare pentru țări în care legislația nu impune o analiză clară a impactului despăduririlor asupra biodiversității cu restricții asupra cantității de lemn extras și modul în care acesta se extrage. Legislația în acest țări se bazează mai mult pe nevoile economice ale țării și cerințele impuse de cele mai importante societăți de pe piață. În România, starea prezentă a peisajului arată că pur și simplu nu s-a ținut cont în nici o măsură de impactul negativ al activităților silvice asupra biodiversității pădurilor. Cele mai multe tăieri din ultimii 25 de ani au fost de tipul despăduririlor totale - tăieri la ras în care tot ce a rămas în urmă au fost rămășite lemnoase și peisajul defrișat.

- ultima editare, 4 august 2015

sâmbătă, 1 august 2015

5/9

Perdrix grise grey partridge Rebhuhn potarniche potârniche Romania sălbăticie environment protecția natură sălbatică Transylvania Wild Carpathia

Perdrix grise grey partridge Rebhuhn potarniche potârniche Romania sălbăticie environment protecția natură sălbatică Transylvania Wild Carpathia

Perdrix grise grey partridge Rebhuhn potarniche potârniche Romania sălbăticie environment protecția natură sălbatică Transylvania Wild Carpathia

Perdrix grise grey partridge Rebhuhn potarniche potârniche Romania sălbăticie environment protecția natură sălbatică Transylvania Wild Carpathia

Perdrix grise grey partridge Rebhuhn potarniche potârniche Romania sălbăticie environment protecția natură sălbatică Transylvania Wild Carpathia
Răchițele, mai 2015
Una din bucuriile faptului că vezi o potârniche este că o vezi. Cam toate păsările sălbatice lipite de sol au tendința să se facă cât mai nevăzute. Să le cauți este o osteneală. Să dai peste ele din greșeală e mult mai ușor, dar vei număra secundele până își vor lua un avânt înaripat în alt loc. Câteva momente și vei rămâne doar cu o amintire. Mi s-a permis să am ocazia primăvara aceasta să mă intersectez cu o grădiniță de 9 pui miniaturali. O potârniche-mamă stresată zburând confuză câțiva metri mai în pădure încerca continuu să mă convingă să merg în altă direcție. O vulpe ar fi crezut că e rănită și-ar fi mers țintă spre ea. În schimb, eu mi-am permis 5 minute să-i număr puii și să le rețin privirea câtorva dintre ei.

sâmbătă, 18 iulie 2015

Colo'n tăietură (eseu)

despădurire defrișare Apuseni Măguri Răcătău Carpați Cluj România Romania Carpathians logging deforestation Google Earth satelite image 3D
Zone despădurite în urma exploatării forestiere, marcate cu roșu strict pe raza comunei Măguri-Răcătău din județul Cluj. Lacul Beliș-Fântânele în stânga sus și localitățile Gilău și Florești în dreapta sus.

a despăduri. a tăia (în mod nerațional) pădurea de pe un anumit teren


E ușor astăzi să faci o scurtă analiză a imaginilor din satelit deasupra Europei de Est care arată cum un ghemotoc de pădure s-a adăpostit în curba pe care o fac Carpații prin România. De aici mai departe se termină umbra. Dincolo de Carpați până la balta Caspică urmează marea stepă, iar numai dacă cotim mai la nord va răsări dinnou pădurea, de data aceasta cea mare a Rusiei. Tot așa din satelit se vede cum Ucraina cu o suprafața mult mai mare decât cea a României are mult mai puțină pădure, însă nu m-aș mira dacă suprafața tăiată din România e procentual asemănătoare cu cea împădurită din țara vecină.

De ce e exploatarea forestieră extremă (legală sau ilegală) așa de incurabilă în România? Se prea poate să avem cea mai ieftină pădure de tăiat din Uniunea Europeană, iar în timp ce noi lenevim absorbind cu greu fonduri europene, alții se hărnicesc secând pădurea, părâurile, aerul, biodiversitatea și peisajul. Sau poate că în lipsa vreunei amenințări turcești (din sud) sau tătare (din est), codrul a devenit fratele trădat al românului, un om care își adună averea peste noapte urmând să se trezească dimineața că nu are cum s-o apere și nici unde s-o mai ascundă.

Desensibilizarea societății în fața vreunei asumări a responsabilității - ochii nu au văzut nimic, urechile nu au auzit nimic, ca atare gura nu poate spune nimic și se dă din umeri cu pădurea tăiată pe fundal. Să citez retorica profetului: „Se va lăuda oare securea înaintea celui ce o mânuiește? Se va înălța oare ferăstrăul mai presus de cel ce-l folosește?” Fără îndoială, despădurirea nu e munca uneltelor și nici a legislației, ci a oamenilor care au tăiat, care au tras și care apoi au dus cu totul și de asemenea a unei gândiri moderne că nu ești decât un rezultat al societății în care ai crescut. [Ce omul vede - conștient. Aceea omul face - inconștient.] Acestei modernități i se adaugă apoi un rudimentar Fac ce vor mușchii mei în care libertatea unuia e cotropită doar de a altuia cu mușchii mai mari (sau cu banii necesari pentru a-și angaja mușchi mai mari).

E greu când fiecare are adevărul lui zicea Dan Teodorescu în cântecul Joc Periculos. Într-adevăr, e un joc periculos fiindcă ajunge să fie greu de spus cine are adevărul adevărul, și nu doar „adevărul lui”. Să fie cel care a tăiat lângă casa lui ca să poată trăi el și familia lui (undeva între bine și mult mai bine), sau mai degrabă cel care strigă departe de casa lui că tot ce a fost, s-a furat (furtul patrimoniului național) și tot ce a rămas, e distrus (distrugerea biodiversității carpatine)?

Aceasta este geneza subiectului din „Colo'n tăietură”, un studiu al impactului peisagistic al despăduririlor în munții Carpați de pe zona României. Am căutat doar oferta peisajului carpatin cu locuri unde lipsește cu desăvârșire pădurea, unde se observă cioate, crengi și șanțuri în teren, acolo unde peisajul respectă definiția simplă a despăduririi (uneori irațională - așa cum a extins-o autorul dicționarului). Chiar dacă aspectul inițial era haotic și dezolant - pentru ce să fac poză aici fiindcă e urât? - elementele grafice sunt aruncate peste tot așteptând să fie adunate și decupate din terenul accidentat și steril asemănător unui front de război tăcut, fără om și fără sălbăticiune - absenteismul fiind provocat de absența pădurii.

Colo'n tăietură. Fără pădure. Fără om. Fără sălbăticiune.

- ultima editare, 4 august 2015

duminică, 5 iulie 2015

Supt deal

Alma Vii, august 2014   

Sub dealul bisericii fortificate din Alma Vii... unde lumea devine tot mai părăsită.

duminică, 7 iunie 2015

Iscălitură

Strasbourg summer ete vara europe EU street concert festival
Strasbourg, iunie 2015
 A început vara la Strasbourg (Bas-Rhin, Alsace, France, Europe, Planet #3) și e la fel de cald ca-ntr-o haltă de tren unde lipsește găleata de la fântâna. Auziți aici! Am două serii frumoase care ne vor duce până în toamnă, însă sper să nu stați pe-acasă sau cu mâna pe telefon vânând 3G-ul pe oriunde vă veți afla așteptând să mai postez ceva cu toate că anumite imagini vor fi însoțite de scurte eseuri.

Dintre cele două serii, una am început-o deja, iar dacă nu vă satisface imaginea digitală, o plimbare în jurul oricărui oraș românesc vă va oferi realitatea (deci fiți cu ochii în patru). A fost o distracție să adun acele câteva imagini incluse în această serie (postate/nepostate deja). În ce privește unele, precum Relaxare totală, pur și simplu am căscat de mirare și am zis că n-are cum. Îi mulțumesc lui Mircea că m-a liniștit spunându-mi că e perfect normal și că ar trebui să merg mai des în pădurile Clujului pentru a mă acomoda. Seria cred că va continua pentru restul vieții mele fiindcă, la cum am văzut, lumea are o plăcere de a arunca gunoaie în natură și subiectul nu va fi ușor de epuizat.

No, bucurați-vă de vară! Nu aruncați gunoaie! Nu tăiați păduri!

sâmbătă, 2 mai 2015

Ordinar de Oser (3)

targ vechituri flea floh market Transylvania Cluj Romania sale Smena 8M Lomography
Cluj-Napoca, martie 2014

When you grow up in a place, you always think it’s mundane. Then you travel around and live in different places and you realise that you’ve got it the wrong way round. It’s where you come from that’s the strange, exotic, quirky, mad place. I’m seeing it with very different eyes now. Irvine Welsh     

Ca mulți alți prieteni de-ai mei, am copilărit și "întinerit" la Cluj. M-am învârtit mulți ani prin același loc, simțind, într-o perioadă când căutam strict experiențe noi, că totul din jur e ordinar, lipsit de mișcare, stagnat într-un sec repaus. Părăsind Clujul mi-am dat seama că am înțeles lucrurile pe dos, și că am adaptat subiectiv lucruri extraordinare ca fiind de nivelul lucrurilor ordinare. 

Nu e de mirare că am ajuns să demolez lucrurile astfel. Nu e de mirare nici că prietenii mei manifestă aceeași imunitate față de extraordinarul tangibil (transformat "reversibil" în ordinar), considerând extraordinar doar ceea ce rămâne intangibil. Nu putem fugi deci de concluzia că ar aparține de uman să ne plictisim de ceea ce este normativ. Aspartamul a substituit suprafața papilei gustative ca urmare a insuficienței gustului zahărului pe limba consumatorului. Punctul culminant din mass-media nu se poate limita la hotarele realului, ci trebuie să fie îmbogățită de propagandă și de senzațional regizat. Casa nu mai poate avea un singur etaj, iar viața nu mai poate fi la țară. Diagonala nu mai poate fi mică, iar mașina nu mai poate fi Dacie. Aparține de uman să ne conformăm la pasiunile ignoranței noastre.

Atât eu, cât și prietenii mei am împărtășit visul occidentului la apus de zi, nespus de rar visul orientului la răsărit fiindcă foarte rar ne trezeam așa devreme. La așa ceva mă refeream prin intangibil: visul occidentului. Acum că unii am atins occidentul, am ajuns la pasul în care visăm că dincolo de apa cea mare occidentul ar fi și mai bun. E interesant cum ne ferim astfel de adevărata problemă, căutând rezolvare doar avidității problemei (ceea ce n-ar trebui să fie sarcina noastră, dar uite cum am luat țeapă). 

Deci poate totuși ar trebui să ne trezim - sau măcar să ne trezim mai devreme - fiindcă neglijăm că locul de unde venim este locul straniu, exotic, ciudat, nebun. Ar fi cazul să vedem cu alți ochi.



Epilog. Închei aici. Închei seria aceasta. Am numit-o Ratări și alte posibilități fiindcă într-un mod pesimist am considerat fiecare cadru din film ca o ratare, iar după developare am analizat cu atenție roadele dându-mi seama că unele cadre chiar merită păstrate, chiar arătate altora. M-am distrat încadrându-le și chiar mai mult analizându-le și dându-le fiecăruia în parte o șansă.

Pentru a găsi restul imaginilor din serie vă rog să urmăriți toate imaginile etichetate Ratări și alte posibilități.

sâmbătă, 18 aprilie 2015

Ordinar de Oser

Oser târg vechituri old marche aux puces flohmarkt fleamarket Cluj-Napoca Cluj Transylvania Romania
Cluj-Napoca, martie 2014
Seria "Ratări și alte posibilități" părăsește cu totul valea Gersei și toate vecinătățile ei, însă vom reveni cu altă ocazie. Ne întoarcem la Cluj, orașul meu, pentru a termina seria. Și unde altundeva să încheiem o serie trasă în chip pe un vechi aparat foto decât la Oser, târgul drag de vechituri.

sâmbătă, 4 aprilie 2015

Satul care-a ațipit

Gersa Transylvania Romania traditional house smena 8M kodak spring
Gersa, martie 2014

Multe râuri puternice își au obârșia pe versanții sudici ai munților Rodnei. Două dintre ele, cele mai estice de altfel, poartă numele de Rebra și Sălăuța fiind firele de apă ce umezesc neîncetat satele așezate pe văile lor. Pe deoparte Parva și Rebra asprite de versanți abrupți, iar pe de alta Hordoul, Telciul, Romuli și Dealul Ștefăniței împrăștiate sub măgurile rotunde.

Nu e de mirare că Gersa, valea din mijloc, rămâne uitată. Atunci când am dat eu, un orășean nedumerit, și tovarășul meu, Sorin, peste ea într-o iarnă cu multă zăpadă și cu cer întunecat, ne-am dat seama că am greșit drumul. Ajunsesem din greșeală într-o zonă pe care nu doar că nu o cunoșteam, dar niciodată nu am observat-o pe hartă. Întâmplarea a fost pădurea. Pădurea nu ne-a lăsat să trecem în vreo altă direcție cu toate că am trasat linii zadarnice prin desișuri doar ca să ne blocăm dinnou. Din cauza oboselii și a apropierii nopții, am nimerit într-un drum pe care l-am găsit în pădure ce ne-a slobozit în acceastă pustietate gospodărită.

În iernile înghețate, nu doar că nu mai curge pârâul împietrit sub plăcile de gheață, dar nici pasul de om nu se mai scurge dinspre josul văii spre liniștea în care doarme pustia de sus. Oamenii nu locuiesc aici în timpul iernii. Drumul Gersei distrus undeva la mijlocul lungimii lui este doar un motiv pentru a nu petrece lunile reci în solitudinea albă, iar mai ușor devine de trecut dintr-o vale într-alta către vecinii înstrăinați de tine decât să parcurgi la vale tot drumul cel lung către primele case încălzite.

Primăvara locul se trezește iar, deși anevoios fiindcă primele luni sunt nămoloase, iar drumul nu tot timpul primitor celor 4 roți. Iar trezirea, durează și se aude prin strigăte de la deal la deal, dar nu durează mult fiindcă vara trece și muncind timpul trece și mai repede. Toamna, calea e pregătită iar plecării cu desăgile pline, cu animalele obosite și cu toate uneltele care nu pot fi păstrate în siguranță în casele încuiate. Satul ațipește în liniște dinnou...

sâmbătă, 28 martie 2015

Din pământ (2)

Smena 8M Kodak Telciu Transylvania Maramures Bistrita Romania Spring Traditional
Telciu, martie 2014

În pământ sunt toți aceia
Cari-au fost și nu mai sunt:
Din pământ e făcut omul,
Și se-ntoarce în pământ.

Din pământ de George Coșbuc

sâmbătă, 21 martie 2015

Din pământ (1)

Telciu Transylvania Romania Smena 8M George Cosbuc
Telciu, martie 2014

Din pământ răsare floarea,
Apa iese din pământ,
Și în pământ e diamantul
Îngropat ca-ntr-un mormânt.
 
Din pământ de George Coșbuc

sâmbătă, 14 martie 2015

Subzonă de tranzit

Smena 8M Cluj-Napoca Gara Romania Transylvania street photography
Cluj-Napoca, februarie 2014
Imagini independente: Autobuzul 35 se apropie de semaforul la care tu aștepți blocat de culoarea roșie la pietoni. Folosești scurtătură, cu toate că e varianta mai lungă, fiindcă pe acest pasaj nu există restricții. / Încă ai sub18, iar unele interacțiuni la nivelul solului te lasă cu o valoare intrinsecă de confuzie. De sub geci de piele ți se oferă la preț de-o alocație telefoanele de pe afișul răstignit deasupra agitației. Ofertă instantanee! Ia-o până nu-l ia pe negustor poliția. / Potențialul interacțiunilor de acest gen de la nivelul subsolului devine imaginabil amplificată. / Tot timpul subsolul a fost o sursă de cacealma, de oameni cu lopeți fugind după oameni fără lopeți, de jandarmi căutând oamenii cu lopeți ghidați de oamenii fără lopeți, de alte întâmplări mai dubașe, de regionalisme vulgare pe care mintea trebuia să le definească în funcție de context. / Cu toate acestea, intri la subsol și descoperi oameni ai solului grăbiți să nu se asimileze subsolului și de-asemenea multă veselie, probabil irațională și alimentată de alcool, pe la barurile ieftine umplute de oameni și sacoșele lor.

vineri, 27 februarie 2015

Un idéal esthétique

Swan Cygne Pierre-Pflimlin Rhin Alsace Baden-Württemberg France Germany
Pont Pierre-Pflimlim, aprilie 2014
Nu am considerat lebăda ca fiind în esență o creatură așa de ambivalentă până nu am pus piciorul pe pedală în Franța pe meleagurile Alsaciei și m-am trezit redirecționat de pe pista de bicicletă din cauza unui abuz din partea unor aripi întinse, articulate agresiv înspre mine.

Mda, teritoriul trebuie respectat, gâsco! Această frumusețe abundentă pe malurile Rinului, prin parcurile Strasbourg-ului, pe canalele de la țară și pe oriunde mai există apă și o sursă permanentă de resturi de pâine uscată a devenit brusc antitetică încât mă face să tremur doar la gândul că vine iar primăvara.

Antitezele persistă și în alt sens: își trăiește copilăria ca fiind urâtă, își resuscitează apoi maturitatea ca fiind un ideal estetic. Că gâsca-i tot gâscă a adus-o în Viena la un gustos proțap într-una dintre legendele moderne românești, iar splendoarea mișcărilor din baletul acompaniat de muzica lui Tchaïkovski i-a adus în schimb adorație culturală seculară.

sâmbătă, 21 februarie 2015

Buni-Mami-Eu

Cluj Napoca, martie 2014
Am revenit la film acum un an destul de încurajat că știu ce fac. Am mai folosit aparate de scos jpg-uri, chiar și raw-uri (fiindcă mi-am permis luxul). Așa că ce putea fi așa de greu. M-am uitat pe youtube cum se instalează un film și, fidel instrucțiunilor, am pus filmul într-un aparat rusesc, vechi și nesofisticat găsit prin curtea oserului din Cluj. Smena 8M nu a fost o achiziție dintr-o licitație, ci de pe un nylon aruncat pe pământ ca să apere felurite vechituri de noroi. Ea era una dintre vechiturile pe care nu se punea mare preț.

Timpul petrecut prin podul vânzătorului i-a prins bine. Pare să fi dobândit o minte a ei după atâtea decenii, o neîmblânzire pe care am descoperit-o abia după developarea filmului. A fost destul de anevoios să o stăpânesc. Încadrezi, dar încadrează și ea. Apeși butonul, dar ezită ca să-și mai facă și ea un pic de timp să aleagă momentul potrivit.

Ratări și alte posibilități. Ratările nu am de gând să vi le arăt în această serie de sâmbete ce urmează. Posibilitățile însă da, fiindcă au câte ceva de la mine și, așa cum am amintit, câte ceva de la Smena.

Compoziția s-a deplasat către stânga ca să includă o mașină Smart (ideea ei). A decis să pună o sedilă a contemporaneității în compunerea acestei "posibilități" cu toate că eu încadrasem mai în dreapta și mai în urmă cu 20 de ani (ideea mea).

À bientôt!

marți, 17 februarie 2015

Il Quintetto

Peschiera del Garda, septembrie 2014

Portul din Peschiera del Garda. Strada Romei e orientată bine, spre Roma. Luptătorul și-a îndreptat cu fidelitate atenția către vechiul front din nord. Pescărușii se adună câte trei, câte patru, câte cinci - nu contează câte - în forme geometrice clasice.

De când în Peschiera nu mai este pescărie, altceva nu mai e de făcut... (decât turism.)

duminică, 15 februarie 2015

sâmbătă, 14 februarie 2015

Felicitare de Arad


Arad, ianuarie 2015
Notă de subsol: Plan apropiat: plimbăreți nostalgici. Plan depărtat: colegiul revăzut.

sâmbătă, 7 februarie 2015

duminică, 1 februarie 2015

Felicitare de Arad

Arad, ianuarie 2015
Notă de subsol: Piața Reconcilierii: Arcul de triumf vs. Statuia Libertății